1. Prioritatea - „Vă îndemn dar, înainte de
toate, să faceți
rugăciuni, cereri, mijlociri, mulțumiri
pentru toți
oamenii.” (1 Timotei 2:1).
„Căutați
mai întâi Împărăția lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, și
toate aceste lucruri vi se vor da pe
deasupra.” (Matei 6:33)
Astăzi
am citit pe internet „Scrisoarea din urgența
inimii” scrisă de
marele nostru poet Adrian Păunescu, pe 31 octombrie 2010, din care mi-au atras
atenţia următoarele rânduri: „Dacă voi reuși cu
ajutorul marilor mei medici care mă înconjoară să salvez această pâlpăitoare
viață
a mea, va trebui să rearanjez prioritățile.” Iată că ei, cei mai buni
medici cardiologi pe care-i cunosc, unul dintre fiind din Tîrgu-Jiu, nu i-au
putut salva viața.
Prioritățile
noastre nu trebuie rearanjate când ne aflăm la secţia reanimare a unui spital
de urgență,
ci încă din tinerețe, ne spune Solomon în cartea Eclesiastul capitolul
12.
Fiecare
are propria sa scară a valorilor care, din nefericire, este fundamental eronată
şi această constatare au făcut-o şi o facem toţi, dar atunci când e prea
târziu. Și
dacă vedem această tristă realitate acum, de ce să nu o corectăm pentru că stă în
puterea noastră, a fiecăruia, destinul nostru veşnic şi asta o putem face acum,
înainte de a ajunge la vreun spital de urgență.
2. Precizia
- „Prietene, dă-mi trei pâini.”
Unii
dintre noi dacă, imediat după ce ne rugăm, ne-ar întreba Domnul Isus ce anume vrem,
puţini am știi
să răspundem deoarece cerem mult prea multe lucruri.
Precizia
este foarte importantă deoarece ne dă posibilitatea să știm
dacă suntem sau nu ascultați.
Oameni
ai rugăciunii nu sînt acei oameni care doar se roagă, ci sînt acei oameni care
urmăresc dacă au fost ascultaţi, ei merg pe firul lucrurilor pentru a vedea dacă
vreo rugăciune sau cerere nu le-a fost ascultată tocmai pentru a descoperi scurt-circuitul
ce le întrerupe comunicarea cu Dumnezeu.
Numai
precizia în rugăciune ne poate asigura succesul.
3. Perseverenţa
- „Rugați-vă
neâncetat, stăruiți în rugăciune.”
„Eu sînt vița,
voi mlădițele”.
Nu există nici o intermitență între viță și
mlădiță.
Rugăciunea
este respirația
sufletului. Domnul Isus este
definit în Plângerile lui Ieremia, la capitolul
4:20, ca fiind „Suflarea vieții noastre.”
Fie că dormim, fie că veghem, noi suntem ai
Domnului.
Perseverarea nu este pentru un timp
determinat, ci devine a doua noastră
natură.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu