A uitat să-şi aducă aminte. (2 Cronici 24:22)

    „Împăratul Ioas nu și-a adus aminte de bunăvoința pe care o avusese faţă de el Iehoiada, tatăl lui Zaharia..”, încoronându-l ca împărat.

Zaharia, fiul marelui preot Iehoiada, a fost îmbrăcat cu Duhul Sfânt și a spus poporului să nu mai aducă jertfe pe înălțimi, iar împăratul Iosia a poruncit să fie omorât, dar, după un an, doi oameni străini de Israel l-au omorât pe Ioas, răzbunând sângele lui Zaharia despre care Domnul Isus spune cum a fost omorât între templu și altar.

A mai fost cineva care a murit tocmai pentru că a uitat să-și aducă aminte și anume Saul, primul împărat al lui Israel. Dumnezeu i-a spus să-și aducă aminte de Amalec care a luptat împotriva poporului și să-l nimicească definitiv, dar el a lăsat cu viață pe Agag, oile și boii cei mai buni pentru care a plătit cu viața, fiind împins în propria sa sabie de un Amalecit.

 Multe lucruri despre care Domnul spune să ne aducem aminte, le uităm adesea spre marea noastră pagubă. Pe cine nu laşi să moară (în cazul nostru păcatul amalec), nu te lasă să trăiești – spune un proverb românesc.