A domni în viaţă.

         „Vor domni în viaţă prin acel unul singur care este Isus Hristos”. Romani 5-17.

            Nu sunt decât două feluri de a trăi şi două feluri de a muri, ca domni sau ca robi. „Nu vă mai numesc robi deoarece robul nu ştie ce face stăpânul său, ci v-am  numit prietenii mei pentru că v-am făcut cunoscut tot ce am auzit la Tatăl Meu”. Ioan 15-15.

            A domni înseamnă a fi liber, şi dacă Fiul ne face slobozi vom fi cu adevărat domni. Mai sunt creştini care au o optică greşită despre viaţă, şi anume aceea a penitenţei, care este de fapt o altă formă religioasă a sclaviei pe care Ap. Pavel o condamnă în Coloseni 2-16 unde spune clar: „Nimeni să nu vă judece cu privire la mâncare sau băutură sau cu privire la o zi de sărbătoare cu privire la o lună nouă sau cu privire la o zi de Sabat”. Totul este curat pentru cei curaţi.

            Dacă Dumnezeu a făcut din noi împăraţi şi preoţi, noi trebuie să domnim în viaţă, nu lumea sau viaţa ei să domnească în noi. Iov a domnit peste toate suferinţele şi vicisitudinile vieţii şi a putut încheia călătoria cu aceste cuvinte celebre: „Să-I dau socoteală de toţi paşii vieţii mele, şi să mă apropii de El ca un  domn”. Iov 31-37, iar Ieremia în 2-23 ne spune: „să privim urmele paşilor noştri în această vale a vieţii”, înainte de ziua judecăţii.

            Domnim pentru că predominăm suferinţele şi toate necazurile vieţii, prin Acel unul singur, şi nu acceptăm ca lume să ne predomine.

            Oricine judecă pe alţii, este suspicios nervos supărăcios  cârtitor, nemulţumit, fiind dominat de orice gânduri sau prejudecăţi, nu mai poate domnii, chiar dacă se consideră creştin, sau puternic. Pilat a declarat că are putere asupra Domnului Isus, dar puterea lui era doar o iluzie, demonstrând că au biruit glasurile mulţimii, nu el.

            Celui ce va birui îi voi da să şadă cu Mine pe scaunul de domnie, spune Domnul Isus în Ap. 3, dar domnia de atunci trebuie să înceapă de acum.

Din nefericire în locul domniei legii lui Dumnezeu acum ne spune proorocul Amos în cap. 6-3 domneşte silnicia.

            Cine trăieşte în păcat, oricum s-ar numi păcatul acela, este un sclav, dar pe Golgota sclavia aceasta a fost abolită, pentru cei ce cred şi domnesc în viaţă.