„Ei au văzut pe Dumnezeu şi totuşi au mâncat şi au băut.” (Exod 24:11)

Se știa că nimeni nu poate vedea pe Dumnezeu și,

totuși, să trăiască; de data aceasta însă vedem că regula mai are și excepții.

Poporul avea nevoie de martori oculari și cei 70 de

reprezentanți ai lor, care au ajuns la poalele munților Sinai - unde am ajuns și eu, cred că nu au participat la facerea vițelului de aur. Și astăzi în Etiopia, unde este Chivotul lui Dumnezeu, nu se dă voie nimănui să vadă Chivotul tocmai pentru a nu murii.

Faptul că Moise face această remarcă foarte

interesantă vrea să ne arate cât de bun este Dumnezeul nostru. Nu este numai un Dumnezeu de departe, ci este un Dumnezeu și de aproape, intim.

Domnul Isus după înviere se arată pe malul mării

Galileii și mănâncă împreună cu apostolii Săi, ca o dovadă că bucuria hranei va continua și-n cer cu toate că acum nu știm ce vom mânca atunci. Atunci vor veni mulți din toate punctele cardinale în Împărăția Vecinică și vor mânca împreună cu Avraam, cu Isac și cu Iacov.

„Și pe când se ruga, s-a deschis cerul”. (Luca 3:21)

Este prima oară când cerul se deschide nu pentru

ploaie, ci pentru un mesaj special și anume să ne spună cine este Domnul Isus. De aici tragem două concluzii fundamentale:

1. Puterea extraordinară a rugăciuni - de a deschide

cerul din care se coboară tot ce este bun și desăvârșit, adică tot ce avem noi nevoie (Iacov 1:17);

2. Dumnezeu a vrut ca oamenii de pe pământ nu doar

să audă despre cer, ci unii dintre ei (cum ar fi Moise şi Ilie,  cei de la botezul Domnului sau Ștefan, Pavel sau Ioan) să fie martori oculari ai cerului deschis pentru generațiile viitoare.

Este o scară a îngerilor care mențin o permanentă

legătură a cerului cu pământul, așa a numit-o Iacov, dar ei (îngerii) având aripi nu au nevoie de scară. Definiția acestora este dată de Pavel, cel care a ajuns în familia lor şi despre care spune că  sânt „duhuri slujitoare”.

Din punct de vedere astronomic cerul este locul

Astrelor - Șavaion în limba ebraică, adică ținutul dintre apele de deasupra întinderi și al celor din desubtul întinderii făcut în ziua a doua a creațiunii.

Dar din punct de vedere Biblic cerul este un loc

special pregătit anume pentru toții copiii lui Dumnezeu. (Ioan 14).

Ajungând în insula Patmos, chiar în peștera unde a fost

scrisă Apocalipsa, acolo am avut o mică revelație - a contrastului dintre cer și pământ. Din adâncimea și întunecimea acelei grote, apostolul și evanghelistul Ioan a fost ridicat în lumina și frumusețea cerului pe care ne-a descris-o în capitolul 4 din cartea Apocalipsa.

Cerul nu este o himeră, ci o măreață realitate despre

care Pavel, ne spune la 2 Corinteni 12, că a văzut lucruri pe care ochiul nu le-a văzut, urechea nu le-a auzit și pentru a căror descriere pământenii nu au cuvinte în vocabularul lor.

Vestea bună constă în aceea că cerul mai este încă

deschis pentru toți cei ce vor să ajugă acolo și nu în infern, iar rugăciuea pocăinței este cheia care ne-a fost dată şi care se află în mâinile noastre.  

Cetatea Lais.Judecători 18 - 7

           Despre această cetate, se spune în Judecători 18-10 că este un loc unde nu lipseşte nimic din tot ce este pe pământ. Cât de puţin a durat fericirea acestei cetăţi unde poporul era liniştit şi fără grijă, în ţară nu era nimeni care să le facă cel mai mic neajuns, şi nu aveau nici-o legătură cu ceilalţi oameni.

            Şase sute de oameni din seminţia lui Dan însă au trecut prin ascuţişul săbiei aceşti oameni nevinovaţi şi fără apărare, au ars cetatea, luând în stăpânire cetatea şi toată ţara, pe care au numit-o Mahane Dan - tabăra lui Dan, singura seminţie care nu s-a mulţumit cu ce-i dăduse Domnul. Dar deşi în Lais era tot ce se află pe pământ, după venirea Daniţilor, a venit şi dezastrul un război sângeros ca toate războaiele, fără nici un motiv.

            Tatăl său Iacov a fost foarte trist văzând profetic, viitorul acestui copil al său, spunând că va fi un şarpe pe drum, o năpârcă pe cărare, muşcând călcâiele calului, făcând să cadă călăreţul pe spate Geneza 49-17. Ca preoţi idolilor acestei seminţii au fost culmea urmaşii lui Moise, Ionatan, fiul lui Gherşom, copilul lui Moise, încă o dovadă că nu se moşteneşte credinţa.

            Aici la Dan a fost făcut şi primul viţel idolatru, şi se pare că tot din această seminţie va ieşi Anticristul, care nu poate fi decât tot un Evreu, deoarece în cele douăsprezece seminţii din Apocalipsă, lipseşte seminţia lui Dan.

            Acesta a şi fost motivul pentru care Iacov înainte de moarte a înfiat pe Efraim şi Manase, ca Iosif prin cei doi fii ai săi, să completeze lipsa lui Dan de pe scena viitorului.

IMPRESII DE CĂLĂTORIE DIN EGIPT, DARUL NILULUI.

      Publicat intai in: http://www.orizontcrestin.org/index.php?option=com_content&view=article&id=205:impresii-de-cltorie-din-egipt-darul-nilului&catid=46:articole&Itemid=70  



    
      Un loc încărcat de istorie și mistere, Egiptul leagănul civilizației antice, continuă să atragă și să fascineze, mai mult ca oricare alt loc de pe acest pămînt.

      Am ajuns acolo în Hurgadha locul de naștere a lui Hur pe malul apusean al Mării Roșii, cu un grup din Biserica noastră și sora Zizi Diaconescu din Chicago.

      Brendul Egiptului î-l reprezintă piramidele, singurele supraviețuitoare, din cele 7 minuni ale antichității, în prezența cărora orice om este obligat să-și recunoască micimea sa.

      In special piramida Keops, ascude în construcția sa date astronomice aritmetice profetice, ce depășesc orice imaginație.

      Tot timpul am crezut că numărul de aur 1,618 a fost  descoperit de Fideas, dar am constatat că mai înainte cu 2000 de ani, Egiptenii î-l foloseau la construcția piramidelor.

      Piramidele sfidează timpul, iar tehnica modernă nu ar avea cutezanța să le imite vreo dată.

      Piramidele ca dealtfel tot Egiptul, pentru noi copiii lui Dumnezeu au valoare, deoarece se intersectează cu Biblia, fiind descrise în cartea proorocului Isaia 19-19.

      Am avut bucuria să primesc de la fratele Moisecu din Arad cărțile sale din 1946 privind studiul piramidei Keops pe care a considerat-o Biblia de piatră a României, cu care am colaborat toată viața, până la trecerea sa la Domnul.

      A fost unul din cei mai mari piramidologi ai lumii care a descoperit cifrul piramidei 282, prin care a deslegat multe enigme ascunse în ea.

      După ce am văzut ceva din măreția Egiptului, respect mai mult această țară în care cei mai mulți oameni ai lui Dumnezeu începând cu Iosif au găsit acolo un refugiu binecuvântat,despre care au fost scrise multe cărții.

      Dar cel mai important lucru este că acolo Domnul nostru Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, a fost ocrotit de ura lui Irod, și am văzut în subsolul Biserici Nativității din Betlheem oasele copiilor uciși de acesta, contemporanii Mântuitorului.

      După 2000 mii de ani, am găsit în Egipt copii ai lui Dumnezeu, care se considerau urmașii Celui ce a fos protejat de Egipteni.

      Printre altele vreau să spun cititorilor acestei spirituale reviste gândul cu care am plecat văzând Sfinxul protectorul piramidelor, situat la intrarea pe acest platou al piramidelor.

      Sfinxul cu o lungime de 75 metri și o înălțime de 25 de metri,

ce se crede că a fost construit de fiul lui Keops, are cap de leu și trup de animal de leu.

      Indiferent cine l-a construit și cum a fost cioplit în muntele de piatră, el oferă o extraordinară realitate a faptului, că orice om neconvertit are chipul de om, dar restul este animal.

      Numai tripla noastră componeță, poate transforma și împlini menirea divină a omului  adică de a fi trup suflet și duh, și aceasta numai prin convertire.

      Vegetația din ținutul Gosen este unică și luxuriantă, acolo totul este unic, dar tocmai acolo sa format timp de 430 de ani poporul Israel.

      Cartea și cele două filme de pe ambele maluri ale mării Roșii, va putea competa, cât de cât imaginea Egiptului, iar noi am avut bucuria că în marea Roșie, am făcut și două boteze Noi Testamentale.

      Am trecut peste Canalul de Suez în partea răsăriteană

 a Egiptului și am ajuns la Elim prima Oază după multe ore de mers prin deșert.

      După mii de ani și astăzi, cum se poate vedea din albumul acestei călătorii, localitatea se numește Moses Pool, un loc plin de ivoare și de finici, mai mult decât 12, și decât 70 de finici căci deșii am vrut să-i număr, nu am putut, simbolul celor 12 apostoli și 70 de ucenici.

      Apoi după alte multe ore am ajuns la Sinai un munte de 2300 metri, și despre care vreau să spun doar două lucruri deși despre el au fost scrise cărții întregi.

      Acolo este locul unde slava și puterea lui Dumnezeu au descoprit micimea oamenilor mari.

      La cererea poporului Aaron face vițelul de aur.

      După ce Dumnezeu dăduse cele 243 de versete ale legii lui Moise și lui Iosua, pe munte, î-i spune lui Moise să se coboare repede căci poporul se stricase.

      Moise se coboară aruncă tablele legi arde vițelul de aur aurul dvine cenușe care o aruncă pe fața lacului și le spune să-i bea apa cu cenușe.

      Am făcut o fotografie pe malul lacului respectiv, ca amintire a faptului că toată bogăția lumii, va deveni cenușe, și aceasta va fi hrana lor pentru vecinicie.

      Al doielea gând l-am imortalizat în următoarea fotografie, ce am pus-o pe ultima copertă a cărții, a unui vițel rămas sculptat în stâncă nu de mâna omului ci de mâna lui Dumnezeu, ca lecție pentru generațiile viitoare de a nu aduna comori pe pământ, care devin cenușe, și că singura valoare cu circulație în Noul Ierusalim este  sufletul nemuritor, răscumpărat prin jertfa Mielului de pe Calvar

                           

Pastor-Constantin Aninoiu Pitești           

                    8 sept 2010