Domnul Isus „se ruga într-un loc anumit.” (Luca 11:1)

Orice cuvânt în legătură cu modul de comportament al Domnului Isus trebuie atent examinat deoarece avem de fiecare dată foarte multe lucruri de învățat.

       Ce înseamnă un „loc anumit”?

       Cred că Domnul Isus iubea foarte mult natura pe care o crease, și pentru acest motiv, în fiecare seară ieșea afară din cetate pentru a se ruga.

       „Locul anumit”, evident, se găsea în Nazaret - locul unde a crescut, dar și în Galileia – locul unde a stat cel mai mult.

       Am fost în aceste locuri și, pot spune că, toate sînt încărcate de frumusețe și de amintiri minunate.

       De data aceasta, Domnul Isus venise din Betania în Galilea, pe marginea mării Tiberiadei sau Ghenezaret - loc unde a eliberat un demonizat. Din Galilea am venit cu hartă în care sunt menționate toate locurile pe unde a mers Domnul în timpul celor trei ani și jumătate de activitate misionară și, dacă voi reuși să stabilesc câți kilometri a putut să meargă Domnul Isus pe asini, pe cămile sau pe jos, vom vedea ce eforturi extraordinare a trebuit să facă pentru noi, dar oriunde ajungea Dânsul, căuta un loc de rugăciune. Pe mine aceasta m-a impresionat!

       Când am intrat în Grădina Ghetsimani şi am văzut cei opt măslini de acolo, măslini care au fost şi sînt martorii rugăciunilor Domnului Isus de peste două mii de ani, am simțit şi eu parfumul înălţător al rugăciunilor din acest loc.

       „Iuda, vânzătorul, știa și el locul acela pentru că Isus de multe ori se adunase acolo cu ucenicii Lui.”

(Ioan 18:2).

       Avem permanent nevoie de o predispoziție, de un timp și de un „loc anume” pentru rugăciune.

Circuitul valorilor

Isus la Marea Galileei

             „Din mâna Ta primim tot ce-Ţi aducem”, spune David.

            Când vom înţelege mecanismul ce caracterizează tot universul lui Dumnezeu, vom vedea că fiecare din noi, copiii Săi, nu suntem decât nişte canale prin care trebuie să circule toate binecuvântările Sale.

            În Israel sunt două feluri de mări şi anume marea Galileei care primeşte apele din izvoarele Hermonului şi le dă mai departe, şi marea Moartă, care numai primeşte apele Iordanului dar reţine totul, pentru a-şi confirma numele.

            Putem face această analogie, că sunt aşa zişi creştini care vor numai să primească, uitând maxima Domnului Isus că este mai ferice să dai decât să primeşti, dar cei ce fac aceasta o fac numai pentru a-şi confirma numele.

            Dar slavă Domnului că sunt fraţi care sunt binecuvântaţi ca să fie o binecuvântare, cum i-a spus Dumnezeu lui Avraam, şi cum a făcut David.

            În vedeniile sale proorocul Zaharia a văzut un lucru extraordinar, cum prin ţevile aurii curgea untdelemnul auriu. O singură condiţie trebuia îndeplinită şi anume ca structura ambalajului să fie aceeaşi cu a conţinutului, confundându-se marfa cu ambalajul. Dacă untdelemnul Duhul Sfânt este auriu noi, ţevile prin care curg toate binecuvântările cerului, să nu fim diferiţi, deoarece nu se poate construi veacul de aur cu inimi de plumb.