Am fost chemat de mama la adunare la Tg-Jiu în 1946 la o distanţă de şapte kilometri, în casa fratelui Pirtea, şi acolo un frate de la CâmpuLung a citit din Efeseni cap 1 privind alegerea noastră din veşnicii, m-am decis să-l primesc în inimă pe Domnul Isus.Ca tânăr necredincios fiind, aveam la mine un pumnal de oţel în buzunar, căci toţi erau agresivi; domnea dreptul forţei nu forţa dreptului, şi pe podul Jiului m-am oprit, deşi era foarte scump, l-am aruncat în apă ştiind că de acum încolo, are cine să mă apere, şi aşa a şi fost. Au trecut de atunci peste 60 de ani, verificând faptul că protecţia Sa, a fost este şi va fi desăvârşită, traversând cele mai grele etape ale istoriei, şi călătorind, pe trei din cele 5 continente ale lumii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu