Capitolul 9. ACASĂ LA DOMNUL.

Niciunde nu este bine ca acasă.

Toți gândim la fel, până aflăm realitatea revelată de Apostolul Pavel Corintenilor.

Dar și acest acasă este tot o umbră deoarece fie că ni se duce casa, sau ne ducem noi, unde credem că suntem acasă, este o himeră.

Toate ființele de pe pământ au codificată patria în A. D. N. eul lor.

Ornitologii din California au urmărit o specie de păsări originare din insula Hawaii, care migrează și cresc puii în California.

Toamna când pasările s-au întors acasă, un pui al acestei specii a fost oprit, și i s-a dat drumul să zboare numai după două săptămâni, tocmai pentru a observa dacă acest pui care nu a văzut niciodată insula Hawaii, va știi să se orienteze.

A fost urmărit de un elicopter, și a ajuns la părinții lui după un zbor de peste trei mii de kilometri.

El s-a născut și a crescut într-o lume de vis în unul din frumoasele parcuri naționale ale Californiei, dar nu aici era casa lui și lucrul acesta era codificat în ființa lui.

Cu un creier cât o gămălie de ac, această pasăre, nu a fost amăgită, de umbrele frumoase unde s-a născut și a crescut, ci a ajuns cu adevărat acasă.

Noi care avem un creier ceva mai mare, nu se face să nu distingem între umbre și realități.

Noi avem un nor de martori care au plecat din cuiburile lor, pentru a ajunge acasă, și au ajuns.

Nimeni pe pământ nu este acasă, acasă vom fi numai când vom ajunge acolo unde este Domnul.

Teoria orientală a vieților anterioare, este diabolică, deoarece în Evrei 9-27 ni se spune clar că este rânduit oamenilor să moară o singură dată, iar după aceea vine judecata, nu reîncarnarea.

      Justificarea acestora că Ioan Botezătorul, a fost reîncarnarea lui Ilie, este o gravă eroare, Domnul Isus S-a referit la duhul sau mesajul lui Ilie, nu la trupul său.

      Dacă sunt mulți adepți ai teoriei, nu înseamnă că este și adevărată.

      Adevărul niciodată nu e legat de cantitate ci de calitate.

 Va urma: Cap. 10. NU VOI MAI BEA DIN VINUL ACESTA PÂNĂ ÎN ZIUA CÂND Î-L VOI BEA CU VOI NOU ÎN ÎMPĂRĂȚIA CERURILOR

 

Capitolul 8 „VORBESC DESPRE HRISTOS ȘI BISERICĂ„

       Dacă Apostolul Pavel în Efeseni 5 nu ar fi încheiat cu versetul de mai sus, s-ar fi putut crede că în sfârșit familia este o realitate și nu o umbră, dar nu se putea ca pe acest pământ trecător, să poată fi ceva netrecător.

      Familia care î-și trage numele din cer Efeseni 3-14, trebuie să fie o reflectare a realității eterne  Hristos și Biserica.

      Orice familie când începe să devină scop în sine, se prăbușește.

      Noua familie ce se va coborâ din cer de la Dumnezeu, trebuie să se mute împreună cu Domnul Isus în locurile cerești, din punct de vedere spiritual înaintea venirii Domnului Isus pe norii cerului, așa cum vedem în Efeseni 2.

      Nu mai e pentru nimeni un secret faptul că planeta noastră din punct de vedere astronomic, se află în locurile cerești, făcând parte din această mare galaxie ce se numește „Calea Lactee„ adică drumul laptelui, fiind albicioasă datorită puzderiei de stele ce o alcătuiesc.

      Acesta este marele paradox, că pământul nostru este în cer, legănându-se printre astre, iar unii oamenii de pe pământ au transformat habitatul în infern.

      Apostolul Pavel spunea Corintenilor și nouă totodată, că am fost logodiți cu Domnul nostru Isus Hristos, urmând ca nunta să aibă loc în casa Mirelui pe care acum o pregătește așa cum ne-a promis în Ioan 14.

      Dacă Apostolul Petru ne întreabă ce fel de oameni trebuie să fim noi, Domnul Isus ne spune că trebuie să fim ca niște oameni care așteată.

      Nu este decât o fericită așteptare, și anume aceea a Mirelui.

      Da ne putem bucura și de umbrele care ne conduc la realitățile eterne.

PRIVIRE, FRUMUSEȚE, SCHIMBARE 2 Corinteni 3-18.

„Suntem schimbați în același chip al lui din slavă în slavă prin Duhul Domnului„
Noi toți privim slava Domnului.

1. După cum Evreii din pustia Sinai au fost vindecați prin privirea la șarpele de aramă, la fel și noi toți privim cu fața descoperită la slava Domnului și suntem schimbați după chipul Său prin privire.
Privirea care atunci dădea sănătate acum aduce transformarea.

2. Frumusețea Sa devine frumusețea noastră, deoarece conform versetului din Osea 9-10 fiecare ajunge ca acela pe care-l iubește.

3. Schimbarea se face din slavă-n slavă prin Duhul Domnului.