Se afișează postările cu eticheta paine. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta paine. Afișați toate postările

marți, 21 mai 2013

Cap 10. NU VOI MAI BEA DIN VINUL ACESTA PÂNĂ ÎN ZIUA CÂND Î-L VOI BEA CU VOI NOU ÎN ÎMPĂRĂȚIA CERURILOR


 Matei 26.
Pâinea și vinul sunt umbre, și ele vor fi înnoite acolo unde totul este nou.
Dacă este cineva în Cristos este o făptură o creație nouă, cele vechi s-au dus.
Dacă am trata vinul ca o umbră, niciodată nu ne-am înneca în el, dar majoritatea oamenilor cred că băutura este totul.
Când vor să facă o prostie oamenii mai întâi se îmbată considerând beția ca o circumstanță atenuantă, dar toată legislația lui Dumnezeu și a lumii consideră beția ca fiind agravantă.
Să mâncăm și să bem căci mâine vom muri.
În aprilie 1912 când s-a scufundat Titanicul, ultima deviză a oamenilor a fost: „să bem tot, ca să nu mai rămână loc în burtă, pentru apa mării„
Vinul de acolo să fie numai ca vinul din Israel, și tot ar fi destul, dar acolo, totul întrece ori ce capacitate a noastră de percepție.
La nunta din Cana Galileei, Domnul Isus a schimbat apa în vin, pentru a ne arăta că vinul cel bun e cel de la urmă, nu cel dintâi care e doar umbră.
Apa banalităților de acum, atunci și acolo, se va schimba în vinul bucuriei eterne.
Este o intimă părtășie relevată în aceste trei cuvinte: „ Cu voi nou„.
Din cele 6 vase de piatră de atunci, mai sunt și acum 3 din ele pe care le-am filmat, dar pentru că fac parte din lucrurile dintâi, s-au dus și ele.

Va urma: Cap. 11. PUTEREA CELUI PREAÎNALT TE VA UMBRI

miercuri, 15 februarie 2012

Aruncă pâinea pe ape. Eclesiast 11-1

            Tot ce noi considerăm risipă, mai curând sau mai târziu vom vedea că acesta este adevăratul nostru câştig. Nici-o bucurie nu e mai mare ca aceea de a dărui, dar cea mai mare dăruire este cea de sine.
            Eclesiastul ne spune s-o împărţim în şapte şi chiar în 8 părţi căci nu ştim care va rodi. 
            Credem că acest îndemn priveşte toate zilele săptămâni. Acum este perioada celor şapte ani de belşug dar categoric vor urma cei şapte ani de secetă.
            Dacă nu se găsea un Iosif în Egipt, care în toate este o icoană pre închipuitoare a Domnului, Isus în această perioadă de belşug nu s-ar fi strâns nimic. 
            În această primă parte a vieţii trebuie să semănăm, ca să avem ce culege, în a doua parte şi poate pentru eternitate. Poate tocmai de aceea ne spune că după multe zile pâinea aruncată o vom găsii iarăşi.
            Pe lângă aspectul binefacerii, Cuvântul se mai referă şi la propovăduirea Evangheliei unde suntem foarte deficitari, fără să ne fie ruşine deoarece ea este puterea lui Dumnezeu, pentru mântuirea fiecăruia care crede.