Se afișează postările cu eticheta inima. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta inima. Afișați toate postările

marți, 25 septembrie 2012

Drumul inimii. (Iov 31:7)

       În cea mai veche carte a Bibliei avem o lecție veşinic nouă și anume că inima nu trebuie să fie dirijată de ochi, ci de Creatorul ei. Biologic vorbind, ambele sânt două organe vitale ale organismului, însă biblic acest cuvânt nu se referă niciodată la organul respectiv, ci la centrul spiritual al rațiunii și al gândirii umane.
       Când medicul Sud African Barnard, a făcut primul transplant de inimă de pe această planetă, acum circa 40 de ani, am urmărit să văd dacă noua inimă a adus vreo schimbare în comportamentul pacientului, care a fost prezentat la televizor, dar nu s-a schimbat nimic. Când Domnul ne spune: „Fiule, dă-Mi inima ta!” se referă la spiritul și sufletul nostru.
       Când Samaria este asediată de sirieni, Elisei se roagă pentru Ghehazi care nu era orb, zicând: „Doamne , deschide-i ochii ca să vadă..” și a văzut, dar a văzut ceva cu totul diferit de ceea ce văzuse înainte.
       Când inima este condusă de un ochi firesc, aceasta nu poate ajunge decât la dezastru!
Iov, atunci când nu era scrisă nici o carte a Bibliei, a împlinit tot ce dorea Dumnezeu de la om.
       Samson este omul a cărui inimă a urmat numai drumul ochilor, dar a pierdut amândoi ochii pentru ca inima lui să nu mai fie înșelată de aparenta sa fericire.

luni, 13 februarie 2012

Vistieria inimii Luca 6- 43

Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii sale. Noi putem fi sau bogaţi, sau săraci, după principiile care le practicăm. Putem face din inima noastră fie o vistierie de comori incalculabile care sunt cele 10 roade ale Duhului Sfânt din Galateni 5. 22- 23, sau o ladă de gunoi cu cele 13 păcate din Marcu 7. 21- 23 care ies din inimă, de data aceasta număr fatidic.
            Omul bun, lucruri bune, vistierie bună, iată  oferta gratuită pe care dacă o acceptăm vom fi scutiţi de decepţii, depresii care invadează orice inimă omenească. Stă în puterea tuturor copiilor lui Dumnezeu, prin credinţa fermă, în puterea Duhului Sfânt, de a nu lăsa inima sa la discreţia altora, să arunce gunoaie, ci să fie o grădină închisă, un izvor pecetluit doar pentru Domnul Isus.