Un clopoţel şi-o rodie. (Exod 28:34)

 Așa se încheia mantia proțească, având la poale

un clopoțel, o rodie, un clopoțel, o rodie şi aşa mai departe. Cel puțin din două motive se făcea această combinație cu clopoţelul şi rodia şi anume:

În primul rând, Dumnezeu știa că omul vorbește mult și face puțin, iar lecția constă în aceea că nu trebuie să vorbim decât ceea ce trăim. E mai ușor să fii doctor în teologie decât să aduci roadele Duhului Sfânt din Galateni. Un inventar spiritual ar demonstra foarte mulții clopoței și foarte puține suflete mântuite.

De aceea Petru ne îndeamnă să unim cu fapta cunoștința, adică întîi rodia și apoi clopoțelul. Proverbul românesc este și aici valabil că.. „pisica cu clopoței nu prinde șoareci”.

În al doielea rând, clopoțeii aveau rolul de a anunța

dacă Marele Preot a respectat întocmai condițiile cerute de Dumnezeu ca să nu moară. Dacă nu se mai auzeau clopoțeii era semnul judecății divine.

Odihna de sub altar. Apoc. 7-14

 .Apoc. 7-14

        La ruperea peceţii a cincea s-au văzut sufletele martirilor de sub altar care cereau răzbunare, dar li s-a dat o haină albă şi li s-a spus să se mai odihnească puţin până se va împlini numărul fraţilor lor ce vor plăti acelaşi preţ pentru mărturia lor.

            Este un număr deplin al neamurilor, este un număr al Biserici, dar din versetul de mai sus, vedem că este şi un număr al martirilor.

            De aici rezultă, că locurile de odihnă nu se dobândesc prin  rugăciunile căpeteniilor religioase, care se aud la toate înmormântările ca şi cum am folosi indulgenţele papale, ci locurile de verdeaţă şi de odihnă sunt rezervate numai martirilor.

            Ce frumos le spune Domnul Isus să se mai odihnească puţin. Acela care se îngrijea pe pământ de apostoli, căutând un loc liniştit de odihnă pentru ei, face acelaşi lucru şi dincolo oferind în continuare odihnă.

            Ei se vor odihni după truda lor, căci faptele lor îi urmează, iar lui Daniel i se spune acum tu du-te tu te vei odihnii, dar te vei scula iarăşi odată în partea ta de moştenire Daniel 12-13.